Articolul

Partea de vorbire flexibila care însoteste un substantiv, aratând în ce masura acesta e cunoscut vorbitorul

                    A.  Clasificarea articolului

a) după înțeles:-articol hotarât (propriu-zis)-arată că obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului sau considerat ca atare

–articol nehotărât -prezintă obiectul denumit de substantiv ca nefiind bine cunoscut vorbitorului

–articol posesiv (genitival) -leagă substantivul care denumește posesorul de obiectul posedat

–articol demonstrativ (adjectival) -leagă un substantiv de substantivul regent

b) după poziție:

-articol enclitic -se lipește la sfârsitul cuvântului (omul, cartea)

-articol proclitic -se află în fața substantivului determinat (un caiet, niște cărți)

Atenție!

1.Articolul luat separat (fără cuvântul care îl însoțește) nu are sens.

2.Articolul poate însoți -un substantiv (poezia, un om, lui Mihai)

                                         -un adjectiv (silitorul elev, floarea cea frumoasă)

                                        -un numeral (al doilea, a treia)

3. Articolul se analizează împreună cu partea de vorbire pe care o însoțește (singur nu are funcție sintactică)

4. Articolul are forme omonime cu alte părți de vorbire, dar poate fi depistat cu ușurință comparând opozițiile de număr (un caiet/niște caiete, un caiet/ două caiete;  (articol-numeral))

                B. Articolul hotărât

Se atașează substantivului, direct sau cu ajutorul unei vocale de legătură, aratând că obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului

Forme flexionare:

Cazul	Masculin		Feminin			Neutru
	Singular	Plural	Singular	Plural	Singular	Plural
N-Ac	-l, -le, -a	-i	-a	-le	-l, -le	-le
G-D	lui,-lui,-e(i)	-lor	-i	-lor	-lui	-lor
V	-le	-lor	–	-lor	-le	-lor
Cazul	Masculin		Feminin			Neutru
	Singular	Plural	Singular	Plural	Singular	Plural
N-Ac	elevul	elevii	eleva	elevele	scaunul	scaunele
G-D	elevului	elevilor	elevei	elevelor	scaunului	scaunelor
V	elevule!	elevilor!	elevo!	elevelor!	scaunule!	scaunelor!

Atenție!

1.Articolul hotărât apare ca element constructiv în structura unor pronume -dânsul, dânsa, în aceste cazuri nefiind analizabil

2.Prin articulare, unele adverbe si locuțiuni adverbiale se transforma în prepoziții și locuțiuni prepoziționale (înaintea, înapoia, în fața)

3.Substantivele feminine nume proprii de origine autohtona, terminate în vocala “A” se articulează hotărât enclitic (cartea Mariei, Ioanei), iar cele de origine străină se articulează hotărât proclitic (cartea lui Jeni, lui Carmen)

4.Substantivele articulate hotărât care denumesc momentele zilei sau diviziuni de timp își schimbă valoarea gramaticală și devin adverbe (ziua, seara, joia, vara)

5.Când sunt precedate de prepoziții substantivele în Ac. nu se articulează (merge la scoală), dar se articulează când sunt însoțite de un atribut (merge la școala de muzică)

                C. Articolul nehotărât

Însoțește un substantiv, precedându-l întotdeauna, arătând că obiectul definit de acesta nu este cunoscut vorbitorului.

Forme flexionare:

Cazul	Masculin		Feminin			Neutru
	Singular	Plural	Singular	Plural	Singular	Plural
N-Ac	un elev	niște elevi	o eleva	niște eleve	un scaun	niște scaune
G-D	unui elev	unor elevi	unei eleve	unor eleve	unui scaun	unor scaune

Observații:

                   1. Formele UN si O ale articolului hotărât sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal și al adjectivului pronominal nehotărât. Se pot deosebi în context: UN și O sunt:

a) articole, când le corespunde NIȘTE (o carte/niște cărți)

b) numerale, când la plural le corespunde un numeral (un elev/ doi elevi)

c) adjective pronominale nehotărâte, când la plural intră în corelație cu unii, unele (o carte/unele cărți)

                    2. Când însoțește alte părți de vorbire, articolul nehotărât le transformă în substantive (du-te-vino/un du-te-vino)

                    3.Articolul nehotărât poate transforma numele proprii în nume comune (Hercule/ un Hercule)

                   4.Forma de plural a articolului nehotărât NIȘTE poate fi folosită și la forma de singular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste/ niște pește/niște pești) față de pluralul articulat

                    5. Cuvântul niște cu înțelesul “câțiva”, “un pic de” nu e articol, ci adjectiv pronominal nehotarât

                       D. Articolul posesiv (genitival)

Se așază înaintea unui substantiv sau pronume în G, înaintea unui adjectiv posesiv sau a unui numeral ordinal și leagă, de obicei, numele obiectului posedat de cel al posesorului; se numește posesiv, deoarece indica posesia (apartenanșa) și genitival deoarece intra în componența întrebării genitivului

Forme flexionare:

Cazul		Singular		Plural
		Masculin	Feminin	Masculin	Feminin
N-Ac	al elevului/ meu/ doilea	a elevei/ mea/ două	ai elevilor/mei	ale elevelor/mele
G-D		–	–		alor mei
Observatii:	1.Forma de G-D alor apare numai în structura pronumelui posesiv la G-D (Port de grijă alor mei)

La numeralul ordinal, al, a este element constitutiv, indicând, împreună cu articolul hotărât, genul acestuia (al treilea/ a treia)

Atenție!: Formele articolului posesiv al, a, ai, ale se scriu întotdeauna într-un singur cuvânt Nu le confundați cu secvențele omonime ca:

-prepoziția la infinitiv a + pronume personale neaccentuate la Ac sau D (a-i vedea / a-i vedea) -prepoziția a +le (pronume personal în D sau Ac, plural, feminin)

                     E. Articolul demonstrativ (adjectival)

Leagă un adjectiv de substantivul regent; ajută la substantivizarea adjectivului și a numeralului (cei tari, cei doi, cel de-al doilea) și la formarea superlativului relativ (cel mai bun)

Forme flexionare

Cazul			Singular		Plural
		Masculin	Feminin	Masculin	Feminin
N-Ac		Cel	Cea	Cei	Cele
G-D		Celui	Celei		Celor
Observații:	1. Articolul demonstrativ se analizează împreuna cu partea de vorbire pe care o însoțește
		2.Cel apare frecvent ca termen regent, însoțit de un determinant obligatoriu, deci, in aceste situatii, cel
are valoarea pronominală (Cel de aici/ cea de acolo)
		3.Formele articolului demonstrativ se scriu totdeauna în singur cuvânt si trebuie deosebite de secvențele
omonime	– pronume interogativ-relativ ce + pronume neaccentuat în D, Ac (ce-l întrebi?/ce-i spui?)
		– pronume ce + le (pronume neaccentuat de D si Ac pl.) (ce le dai/ ce le spui)
		4. Articolul demonstrativ (adjectival) are flexiune de gen, număr și caz asemănătoare cu a pronumelui